Analize paraziti intestinali – ce test ar trebui să efectuați?

Boala parazitara este cauzata de microorganisme care infestează intestinul organismului gazda și trăiesc acolo de ceva timp. Cei mai frecvenți paraziti intestinali care se gasesc in corpul uman sunt taenia, giardia lamblia, oxiuri și ascaris lumbricoides.

Infecțiile cu acesti paraziti, de regula, au la baza o igiena precara sau conditii neadcvate de hrana, de exemplu, consumul de carne insuficient gatita, consumul de alimente contaminate sau atunci când se bea apa care conține oua de paraziți. Ouăle sau chisturile sunt eliminate prin materii fecale, contaminând astfel orice element care intră în contact cu acestea, fie el apa, alimente sau diferite suprafețe.

Venim in ajutorul dvs prin prezentarea pasilor, respectiv, depistarea la nivel intestinal a parazitilor prin efectuarea unor teste prin recoltare de materiile fecale printr-un recipient examen coproparazitologic sau prin analize medicale( test sange paraziti ) .

Ce teste se fac pentru paraziți intestinali?

Parazitii intestinali reprezintă o provocare deoarece atingerea unui diagnostic specific este uneori complexă și de lungă durată. Tratamentele eficiente sunt specifice fiecărui tip de parazit intestinal și fac ca localizarea și diagnosticul precis să fie foarte importante pentru tratamentul corect al acestora.

Din aceste motive si din cauza ușurinței cu care parazitii intestinali se inmultesc si se răspândesc, diagnosticarea rapidă și fiabilă a unei infecții parazitare la debutul simptomelor este esențială pentru a determina un tratament eficient chiar si cand vorbim de cel mai bun tratament oxiuri. Examenul morfologic și testele imunologice sunt cele mai utilizate analize medicale pentru depistarea și diferențierea parazitilor intestinali.

Examen coproparazitologic

Examenul coproparazitologic se bazează pe examenul macroscopic si examenul microscopic al materiilor fecale, colectate în oala sterila (recipient coprocultura), si face posibilă evidențierea unei posibile parazitoze (prezenta unui parazit în tubul digestiv/cailor biliare ) la o persoana care prezintă semne ale acestei afecțiuni.

Examenul coproparazitologic constă în căutarea directă a prezenței parazitilor prin observare microscopica sau macroscopica, iar metodele de prelevare pot sa difere în funcție de fiecare laborator de analiza și se poate face la fața locului sau la domiciliu.

Intrucat parazitul nu poate fi detectat cu ochiul liber in materiile fecale, examenul coproparazitologic pentru depistarea de viermi intestinali in scaun este în general recomandat pacientului in prezența simptomelor care indică o parazitoză intestinala (diaree, dureri abdominale, scădere în greutate, greață, tulburări digestive) sau în cazul unei șederi recente într-o țară în care condițiile de igienă erau precare.

Deoarece larvele și chisturile de protozoare nu sunt excretate în mod constant în număr egal, examinarea presupune cel puțin trei probe de scaun dacă există suspiciunea unei parazitoze intestinale, intervalul dintre probe fiind de 1-3 zile.

Pentru parazitozele, depistate în scaun, este indicat să se verifice dispariția parazitilor printr-o noua recoltare si repetarea examinării scaunelor la un interval de două până la șase saptamani de la terminarea tratamentului

Examinare Endoscopica/Colonoscopica

Examinarea endoscopica caută paraziti sau alte anomalii care pot cauza tulburări digestive și este utilizata atunci când testele scaunului nu dezvăluie cauza acestor simptome.

Testul consta într-o procedură în care se introduce un tub în gură (endoscopie) sau rect (colonoscopia), astfel încât un medicul să poată examina intestinul.

Endoscopia este utilizată doar pentru a detecta parazitii care provoacă diaree, scaune moale sau lichide, colici, flatulență (gaze) și alte afecțiuni abdominale.

Interpretarea rezultatelor

Un rezultat negativ in urma efectuarii unui examen de laborator înseamnă că nici un parazit intestinal nu a fost gasit , ceea ce ar putea însemna fie că nu exista o infecție parazitară, fie că nu sunt destui paraziți pentru a se determina diagnosticul.

Exista, de asemenea, posibilitatea ca rezultatele sa fie fals negative atunci cand în perioada imediat premergătoare testului au fost administrate anumite medicamente paraziti intestinali adulti sau uleiuri minerale. In acest caz, pentru a pune diagnosticul, personalul medical poate repeta testul sau poate comanda alte analize.

Un rezultat pozitiv atesta existenta unei infecțiii parazitare, si poate indica, de asemenea, tipul (lamblia, ascaris, etc) și numărul de paraziti din corpul gazda.

Tratamentul unei infecții parazitare intestinale include aproape întotdeauna medicamente antihelmintice pentru uciderea parazitilor și/sau ameliorarea simptomelor, și consumul de alimente bogate in nutrienti care ajuta la curatarea colonului si la regenerarea florei intestinale. De asemenea, deoarece diareea și vărsăturile pot provoca deshidratare (pierderea prea multor lichide din organism), se recomanda consumul de apa și lichide.

Simptomele parazitilor intestinali în organism

Viermii intestinali manifesta cel mai frecvent simptome precum mancarimi anale, diaree prelungită, care uneori contine sânge sau mucus, dureri abdominale și greață. Ele pot apărea la câteva zile până la saptamani după expunere și persistă adesea o perioadă lunga de timp.

Un indiciu important pentru infecția parazitară este dacă simptomele mentionate mai sus tind să apară sau să se agraveze in timpul noptii. Parazitii tind să fie mai activi noaptea, deși simptomele care apar în timpul zilei pot fi, de asemenea, cauzate de paraziti.

Dacă diareea durează câteva zile, pot apărea dezechilibre electrolitice, situații care pot fi deosebit de periculoase la copii, vârstnici și la persoanele imunodeprimate. Severitatea și durata bolii variază în funcție de parazitul intestinal specific. Complicațiile apar mai des la femeile însărcinate, persoanele în vârstă și la persoanele care au deja boli grave, cum ar fi SIDA.

Trebuie, de asemenea, mentionat ca exista cazuri in care persoana afectata poate acuza dureri de cap și febră, dar si cazuri in care boala poate fi asimptomatică sau poate avea simptome ușoare care trec aproape neobservate.

Daca nu apar complicatii si simptomele dispar in cateva zile, de obicei nu se solicita analize de laborator. În cazurile severe, insa, dacă materiile fecale contin sânge sau mucus sau daca diareea nu cedează, se comandă de obicei examenul coproparazitologic pentru a se putea stabili diagnosticul.