Hipertensiunea este definită ca o creștere a tensiunii arteriale, de obicei legată de anomalii în funcționarea sistemului vascular. Tensiunea arterială ridicată este definită prin două numere. Tensiunea arterială sistolică (SBP), cel mai mare număr, care măsoară tensiunea arterială pe măsură ce inima se contractă pentru a scoate sângele din cavitățile sale. Vorbim de sistolică cardiacă. Tensiunea arterială diastolică (DPA), numărul cel mai mic, care măsoară tensiunea arterială atunci când inima îi umple cavitățile și, prin urmare, se odihnește. Vorbim de diastol cardiac.
Problemele legate de tensiunea arterială ridicată sunt de așa natură încât este o problemă de sănătate publică. Multe studii epidemiologice au încercat să evalueze frecvența și riscurile sale. O definiție pur fizică ar arăta că tensiunea arterială este egală cu produsul volumului de sânge ejectat la fiecare contracție a inimii (ieșire cardiacă) prin rezistența arterelor periferice care se opune fluxului de sânge în artere. Tensiunea arterială sistolică depinde de rata de ejecție a ventriculului stâng, adică de volumul de sânge din inimă, de suplinirea pereților arteriali (numită conformare arterială) și de undele de reflexie periferică. Dacă debitul cardiac crește, presiunea sistolică crește. Creșterea rezistenței arteriale crește atât presiunea sistolică cât și cea diastolică!
Principalii săi factori determinanți
Tensiunea arterială diastolică este o funcție a rezistenței arterelor periferice care reprezintă rezistență la fluxul sanguin în arterele mici. Acesta este un parametru important, deoarece această presiune reflectă modul în care arterele inimii, arterele coronare, sunt irigate. Presiunea arterială medie este o presiune teoretică, echivalentă cu cea care ar asigura un flux identic de sânge în organism pe parcursul ciclurilor inimii. Principalii săi factori determinanți sunt. Presiunea” pulsului „sau” diferențială ” este diferența dintre presiunea sistolică și cea diastolică.
Presiunea medie presupune ieșire cardiacă constantă. Cu toate acestea, cu bătăile inimii, există fluctuații care trebuie apreciate. E presiunea pulsului. Acest lucru este determinat de proprietățile vistoelastice ale pereților arteriali de calibru mare și mediu, care reflectă valurile din cauza fluxului de sânge ejectat în timpul contracției inimii (sistola). Tensiunea arterială este un predictor al riscului cardiovascular, independent de alți parametri ai tensiunii arteriale și, mai presus de toate, predictiv al infarctului miocardic și, într-o măsură mai mică, al accidentului vascular cerebral.tensiunea arterială trebuie măsurată în cabinetul medicului în conformitate cu o procedură bine definită, altfel va fi supraestimată.
În prezența unei asimetrii tensionale
Iată mai multe modalități de a măsura tensiunea arterială. Prin intermediul unui dispozitiv validat, cu o manșetă adaptată mărimii brațului și plasată în același plan cu inima. Să minți sau să stai câteva minute. Prin efectuarea a cel puțin 2 măsurători, la câteva minute distanță, în timpul aceleiași consultări, câte una pe fiecare braț, dacă este vorba de o primă consultare. Cifra utilizată este media măsurătorilor efectuate. În prezența unei asimetrii tensionale (diferență de peste 20 mmHg pentru presiunea sistolică), se recomandă efectuarea măsurării pe braț, oferind cea mai mare valoare!
Care este efectul halatului alb ? Prezența într-un cabinet medical, stresul de consultare, eforturile de a fi la timp și în cele din urmă un timp de repaus înainte de măsurare prea scurt, poate fi la originea halat alb efect, adică un „alb-hipertensiune de halat”, care este definit de o PA ≥ 140 mm Hg și / sau ≥ 90 mm Hg la birou în timpul măsurători repetate, în timp ce tensiunea arterială măsurată la domiciliu (auto-măsurare sau MAPA în activitățile obișnuite) este mai mică decât 135/85 mm Hg. Se recomandă ca pacienții cu „HTA de halat alb” fi monitorizată anual prin măsurători în afara biroului medicului ca studiile sugerează că riscul lor de a deveni hipertensivi poate fi mai mare decât cea a populației.
Tensiunea arterială sistolică este rezultatul
Tensiunea arterială este determinată de forța sângelui de pe peretele arterelor în timpul circulației. Această forță este esențială pentru transportul de oxigen și nutrienți prin sânge în toate părțile corpului. Tensiunea arterială este compusă din două componente : sistolică (PAS) și diastolică (PAD). Tensiunea arterială sistolică este rezultatul contracțiilor din inima ta. E cel mai mare număr. Tensiunea arterială diastolică apare atunci când inima se relaxează și se umple cu sânge. Cu cât tensiunea sistolică și diastolică este mai mare, cu atât durează mai mult, cu atât afectează mai mult vasele de sânge.
Există două tipuri principale de hipertensiune : hipertensiunea esențială sau primară nu are cauză recunoscută și reprezintă mai mult de 90% din cazuri, dar trebuie luați în considerare mai mulți factori, cum ar fi ereditatea, vârsta, stilul de viață; și hipertensiune secundară cauzată de o boală cum ar fi boli renale, diabet, boli cardiovasculare. Consumul excesiv de alcool sau de droguri (cocaină, amfetamine și metamfetamină cristalină) ar putea provoca o presiune insuportabilă asupra inimii și arterelor și ar putea cauza daune permanente fumatul contribuie la constricția și îngustarea arterelor, iar acest lucru este puternic legat de bolile de inimă.
Lasă un răspuns